Descriere zona

Europa Master Pigeons OLR , este construit pe raza comunei Baia, la cca 4 Km de municipiul Falticeni, in judetul Suceava , in nordul Moldovei, in Bucovina.

Localitatea Baia din judeţul Suceava este reşedinţa comunei Baia. Dacă în prezent nu mai reprezintă foarte mult din punct de vedere economic şi administrativ pentru zona Moldovei, în evul mediu, oraşul Baia era unul dintre principalele centre urbane din Moldova. Conform istoricilor, Baia ar exista ca aşezare medievală încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Până prin 1950, localitatea Baia a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

Oraşul Baia a fost prima capitală a Moldovei, reşedinţa ţării fiind mutată ulterior la Siret, Suceava, după care ultima capitală a Moldovei a fost Iaşi-ul. Baia nu a fost doar prima cetate de scaun a Moldovei ci şi un centru religios foarte important. Dacă în secolulul al XIII-lea, misionarii dominicani au ridicat o biserică în oraşul Baia, în anul 1337, saşii au construit şi ei o biserică franciscană, în fosta capitală a Moldovei. Oraşul Baia a fost capitala si reşedinţa a primilor voievozi, începând cu Dragoş Vodă şi Bogdan I. Târgul Moldova, cum mai era denumit oraşul Baia, a dat numele său întregului teritoriu românesc de la răsarit de Carpaţi.

Obiective turistice in comuna Baia :
Biserica Albă din Baia este ctitoria lui Ştefan cel Mare, din 14 – 15 decembrie 1467, după bătălia
împotriva oştilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin.

Biserica Adormirea Maicii Domnului Biserica este ctitoria lui Petru Rareş, terminată în 1532.

Ruinele Catedralei romano-catolice Sfânta Maria, ctitorie a lui Alexandru cel Bun pentru sotia sa care era de neam polonez si era catolica, dateaza din 1410.

Muzeul de istorie și etnografie . Muzeul are două secții: de istorie si de etnografie
În Fălticeni, oraş pitoresc, puţine sunt străzile care să nu-ţi povestească ceva, fie că găseşti un monument, o statuie, o biserică veche, o sinagogă, un muzeu sau o casă memorială.

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială.

Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Şerban şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaş, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan S. Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiştii plastici Ion Irimescu, Ştefan Şoldanescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeşu, Maria Mihăescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi Florin Constantin Ghiurea etc. Şi nu numai aceştia i-au dus faima. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali şi 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.

Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri. Cele 96 de morminte de incineratie scoase la lumina la Zvoristea, ca si descoperirile arheologice de la Silistea Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii Mari atesta existenta unor asezari traco-getice si dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii inchegarii si dezvoltarii in secolul XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Asezari precum Baia, Siret, Suceava, Radauti pastreaza pana in zilele noastre constructii (cetati, ctitorii si case domnesti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni.

Sursa:www.comunabaia.ro